English FrenchBlogger Tips And Tricks|Latest Tips For BloggersFree BacklinksBlogger Tips And Tricks German Spain Italian Dutch Russian Portuguese Japanese Korean Arabic Chinese Simplified

duminică, 11 februarie 2018

Despre noi



God Bless! blog crestin christian blogNe numim CRESTINI si consideram ca acest lucru este indeajuns, precum ne arata si apostolul Pavel: “Pentru intaia oara, ucenicilor li s-a dat numele de crestini...” (Faptele Apostolilor 11;26).
Nu dorim sa iesim in evidenta ci doar sa impartasim ceea ce Dumnezeu ne-a lasat prin Cuvantul Scripturii. Menirea noastra este sa fim gasiti buni de Dumnezeu si nu de oameni, savarsind fapte din credinta fara a deveni fatarnici sau pricina de poticnire in fata celorlalti. Traim prin Cuvantul scris atat la nivel teoretic cat si practic, inteles duhovniceste fara a implica o anumita dogma sau un sistem de valori stabilit pe baza unor criterii umane. Biblia are tainele ei care nu pot fi deslusite pana nu se intelege cu adevarat ce presupune sensul duhovnicesc al cuvintelor. Credinta noastra nu presupune practici, ritualuri, semne, minuni, desfasurate in chip vazut, ci are la baza cuvintele apostolului Pavel: "Pentru ca noi nu ne uitam la lucrurile care se vad, ci la cele ce nu se vad; caci lucrurile care se vad, sunt trecatoare, pe cand cele ce nu se vad, sunt vesnice." (2 Corinteni 4;18)


CONTRADICTII BIBLICE??? NICIDECUM!!!

CONTRADICTII BIBLICE???  NICIDECUM!!! Am discutat cu multe persoane despre acest aspect, am vizualizat multe bloguri si siteuri web ce au scos in evidenta faptul ca, in citirea Scripturii s-au regasit nenumarate contradictii. Total falsa aceasta gandire, daca putem sa o numim asa, sa nu uitam ca dintotdeauna raul a actionat impotriva binelui, una dintre armele de inselare ale raului stand chiar in acest fals concept despre faptul ca, insasi Biblia se contrazice.

sâmbătă, 3 februarie 2018

Universul, Stelele, Dinozaurii, Uriasii, Extraterestrii, Fortele Supranaturale


Cu siguranta, aproape orice om a avut cunostinta mai mult sau mai putin despre alte “forme de existentialitate” cunoscute, in afara de fiinta care se numeste: OM. Printre acestea enumeram: DINOZAURII, URIASII, EXTRATERESTRII. Insa putem vorbi si despre alte structuri ce nu contin viata in ele, ci doar materie activa, cum ar fi: UNIVERSUL ce este alcatuit din STELE, GALAXII, CONSTELATII.... Totodata, se mai poate lua in calcul de asemenea si alte puteri supranaturale cunoscute din punct de vedere imaterial, ca si putere negativa de influenta asupra omului, cum ar fi: Stiintele Oculte, Influentele Astrale, Magia, Vrajitoriile, Ghicitoriile, Conceptele Religioase, Conceptele Filozofce, Tehnologia Moderna insuflata omului de catre alte Forte Supranaturale, Yoga, New Age, Lucrarile de Imitare si Inselare…precum si multe si multe alte lucruri asemanatoare cu acestea.

vineri, 26 ianuarie 2018

Ierarhia prioritatilor vietii.

Familia Sotul Sotia Dumnezeu
Dupa cum se stie in aceasta viata urmam un ciclu nastere-moarte, mai simplu, omul trebuie sa treaca prin anumite etape. In acest context trebuie sa observam cu mare atentie cine are prioritate in viata noastra in contextul: DUMNEZEU  >>>  FAMILIA  >>>  SOTUL / SOTIAEste important sa va aducem dinainte la cunostinta doua aspecte, care stau la temelia acestei ierarhii si anume : CUNOSTINTA (cunoasterea) si CONSTIINTA (discernamantul) omului. Totodata este important si de luat in calcul ca aceste etape nu au ca si un standard de varsta, ci pentru fiecare om in parte, drumul vietii este stabilit diferit, fiindca Dumnezeu lucreaza cu fiecare in parte dupa bunul lui plac, insa pe fondul Dreptatii lui Dumnezeu.


1. NASTERE >>> COPILARIE. 


In aceasta prima etapa a vietii, depindem in mod evident si in mod direct de parintii nostri, mama si tata (uneori si ajutorul fratilor, surorilor…mai mult sau mai putin), ei fiind cei ce ne ocrotesc si ne invata drumul vietii stiindu-se faptul ca in aceasta etapa a vietii inca nu putem avea singuri discernamantul si cunoasterea necesara pentru a ne putea identifica cu o persoana de sine statatoare si independenta. Deci in mod direct depindem de catre familie (mama+tata), insa binenteles in mod indirect sub ocrotirea si protectia lui Dumnezeu, care este deasupra tuturor lucrurilor. Sa luam in calcul si faptul ca in aceasta perioada de viata suntem o singura parte in ceea ce priveste intregirea trupului atat din punct de vedere uman cat si din punct de vedere duhovnicesc. Cealalta parte inca neexistand in viata noastra si anume cealalta jumatate ce compune trupul intreg (barbat+femeie) ce are sa se alcatuiasca mai tarziu. In aceste spuse putem deduce in aceasta prima etapa a vietii urmatoarea ierarhie valorica:

1. In primul plan va fi: FAMILIA ( mama+tata…) - in mod direct ca implicare in viata noastra. 
2. In al doilea plan va fi: DUMNEZEU - in mod indirect ca implicare in viata noastra.
3. In al treilea plan va fi: SOTUL / SOTIA - neexistand inca in planul vietii noastre.



2. COPILARIE >>> TINERETE


Odata cu inaintarea in viata, traptat incepem sa cunoastem si sa constientizam pe fondul cunoasterii, avand posibilitatea si capacitatea sa discernem singuri ceea ce este bine sau rau, care este drumul vietii, care este rolul acestei vieti si cui trebuie sa ii dam valoare si de cine trebuie sa ascultam mai intai. In aceasta perioada binenteles se va face si distinctia in ce directie va pleca fiecare pe drumul vietii, insa in acest moment inca are un rol important si familia. Se poate cataloga si ca o perioada de "trecere". Odata cu dezvoltarea cunoasterii, omul va putea constientiza tot mai mult singur, iar aici drumurile despartindu-se, unii alegand cunoasterea si inclinatia spre aceasta lume, iar altii vor alege cunoasterea si inclinatia spre Dumnezeu, dar un lucru este cert caci in ambele situatii se are la baza Dreptatea lui Dumnezeu si totul se va face sub controlui celui Atotputernic, fiindca aici poate interveni si adevarul Biblic care sustine acest lucru prin: “caci unde va fi inima ta acolo va fi si comoara ta”. Asadar in aceasta etapa a vietii odata cu dezvoltarea cunoasterii se poate spune ca deja se va desparti “stanga de dreapta”, iar rolurile si ieraria treptat se vor schimba, deoarece Dumnezeu este deasupra tuturor, toate fiind supuse Lui. 

1. In primul plan va fi: DUMNEZEU - in mod direct ca implicare in viata noastra. 
2. In al doilea plan va fi: FAMILIA ( mama+tata…) - in mod indirect ca implicare in viata noastra. 
3. In al treilea plan va fi: SOTUL / SOTIA - neexistand inca in planul vietii noastre.






3. CASATORIE >>> MATURITATE >>> BATRANETE


Chiar daca in esenta pe parcursu copilariei si tineretii invataturile primite de la parintii nostri au fost unele bune, altele mai putin bune, depinde de fiecare familie in parte, nu putem sa ne ascundem dupa adevar si sa un marturisim caci noi ca si oameni un putem fi atat de perfecti precum Dumnezeu, acest lucru determinand ca o data cu venirea cunoasterii in viata noastra sa nu alegem invataturile si indemnurile a ceva perfect, adica de la Dumnezeu in contrast cu invataturile venite de la parintii nostri. Acest lucru nu inseamna sa ii lepadam pe parintii nostri, ori sa nu recunoastem caci sfaturile lor ne-au ajutat in viata pe unii mai mult pe altii mai putin. Insa sa recunoastem caci intotdeauna ceva perfect este superior a ceva imperfect, sau slab. In acest fel valorile se inverseaza din punct de vedere al ascultarii. In concluzie, din punct de vedere duhovnicesc vom depinde direct de invataturile si sfaturile venite de la Dumnezeu deci ascultarea se va focaliza 100% asupra Dumnezeului celui Atotputernic. Pe planul al doilea din punct de vedere uman rolurile se vor schimba familia trecand pe ultimul loc iar pe planul secund va fi SOTUL / SOTIA, acestia doi impreuna vor deveni UN SINGUR TRUP

1. In primul plan va fi: DUMNEZEU - in mod direct ca implicare in viata noastra. 
2. In al doilea plan va fi: SOTUL / SOTIA - in mod direct ca implicare in viata noastra. 
3. In al treilea plan va fi: FAMILIA ( mama+tata…) - in mod indirect ca implicare in viata noastra. 






sâmbătă, 13 ianuarie 2018

Femeia / Pomul Cunostintei Binelui si Raului - Pacatul / Materia

FEMEIA  -  POMUL CUNOSTINTEI BINELUI SI RAULUI - PACATUL -  MATERIA
Dupa cum bine se cunoaste din punct de vedere Biblic, femeia prin neascultare fata de Dumnezeu, facand un “pact” a fost foarte usor amagita de catre satan, dar sa nu uitam sa luam in calcul ca la baza acestei caderi in pacat a stat: POMUL CUNOSTINTEI BINELUI SI RAULUI. Ce insemna acest “POM” al Cunostintei Binelui si Raului si de cine este reprezentat el, cine sau ce se afla in spatele acestui "POM", cu alte cuvinte ce este acest "POM"? Nu poate fi altceva decat: materia de care depindem si care ne inconjoara, cu tot ce cuprinde ea.

Cuvantul Scripturii ne arata foarte clar ca satan este stapanitorul absolut al acesti lumi materiale, al vietuirii in trup, in materie, in timp si in spatiu, in tot ceea ce se vede. In concluzie femeia este predispusa in a cadea mai usor si mai repede in pacat, in mod direct, fiind mai apropiata si in stransa legatura cu materia care devine Pomul Cunostintei Binelui si Raului.


sâmbătă, 6 ianuarie 2018

Femeia, mai sus!!! Semnificatia Tocurilor...

Femeia, mai sus!!! Semnificatia Tocurilor...
Femeia, mai sus!!!

Oare si-a pus civeva vreodata intrebarea: PENTRU CE FEMEIA POARTA TOCURI? Sa fie aceasta doar o intrebare hilara, fara importanta si inutila? Nimic nu este intamplator in aceasta viata, orice lucru avand o explicatie.
Haidem sa observam impreuna cateva aspecte credem noi, interesante dar semnificative despre ceea ce pare, acest banal obiect material: TOCUL INCALTAMINTELOR FEMEIESTI.



joi, 14 decembrie 2017

Porunca a Saptea: Sa nu Preacurvesti!

PORUNCA 7: SA NU PREACURVESTI!PORUNCILE LUI DUMNEZEU in  LEGEA UMANA
PORUNCA 7: SA NU PREACURVESTI!
Sa gandim corect, sa gandim logic, sa gandim din punct de vedere uman sau sa gandim din punct de vedere duhovniceste? Oricum ar fi, omului ii scapa din vedere anumite erori in deciziile importante ale acestei vieti. Despre ce vorbim…? Sa privim cu atentie urmatorul pasaj cu relatari din Sfanta Carte a Vietii care este Biblia: 
Urmatoarele porunci date de catre Dumnezeu oamenilor:


luni, 2 octombrie 2017

Fapta Cea Buna

PENTRU CA, FACEREA BINELUI SA FIE CONSIDERAT O FAPTA BUNA ATAT INAINTEA  LUI DUMNEZEU, TOATE ACESTE LUCRURI ENUMERATE MAI JOS, 
NU TREBUIE SA EXISTE!

Fapte crestinne pentru Dumnezeu
SA NU ASTEPTI SA TI SE CEARA SA FACI UN BINE!

SA FACI BINELE SAU FAPTA BUNA , LA TIMP SI LA NETIMP!

SA FACI BINELE SAU FAPTA BUNA, NECONDITIONAT!

SA NU FACI BINELE SAU FAPTA BUNA DIN INTERES!

SA NU FACI BINELE SAU FAPTA BUNA DIN OBLIGATIE!


SA FACI BINELE SAU FAPTA BUNA DIN TOT SUFLETUL!


duminică, 2 iulie 2017

Alfa si Omega


Numele lui Dumnezeu
Care este semnificatia acestor cuvinte descries in Cartea Vietii (Biblia)? La o prima vedere ar fi simplu de spus, iar majoritatea oamenilor cu care am discutat despre acest aspect au marturisit ca aceste doua litere sau simbolori l-ar reprezenta sau ar fi chiar o denumire pe care Dumnezeu o are. Dumnezeu nu are inceput si nici sfarsit. Dumnezeu este : VESNIC, INFINIT, DESAVARSIT, ATOTPUTERNIC


Aceasta afirmatie Biblica face referire la o intelegere umana, raportata la o intelegere exacta, doar pentru om, nicidecum la o intelegere duhovniceasca despre Dumnezeu. Asa cum am afirmat despre Dumnezeu, intelegerea pur duhovniceasca este: VESNIC.

sâmbătă, 15 aprilie 2017

Paste Fericit !?!? - Prilej de bucurie ori de intristare?


Semnificatia pastilor evreiesti
“VETI CUNOASTE ADEVARUL SI ADEVARUL VA VA FACE LIBERI”…acestea sunt cuvintele Mantuitorului nostru, care este Fiul lui Dumnezeu.

Aceaste urari: ‘PASTE FERICIT’  sau  'SARBATORI FERICITE', nu au nici o sustinere Biblica! Nu poate exista expresia: PASTE FERICIT! Este un mare paradox. Cu riscul de a nu fi placuti oamenilor prin ceea ce vom scrie, Mantuitorul ne spune caci nu trebuie sa cautam sa fim placuti inaintea oamenilor ci doar inaintea lui Dumnezeu. Adevarul, care este Cuvantul lui Dumnezeu este ca o ‘sabie cu doua taisuri’. El poate fi pentru unii dureros, iar pentru altii tamaduitor!

Consideram ca avem datoria crestineasca inaintea lui Dumnezeu sa facem cunoscute aceste lucruri, indiferent cum vom fi priviti de catre oameni. Scopul nostru, atat cat depinde de noi este sa impartasim Cuvantul lui Dumnezeu prin Dragoste, deci tot ce vom spune nu este de la noi ci, ce am primit si am invatat prin intermediul Scripturii, de la Dumnezeu.  
cine are ochi de vazut, sa vada…cine are ureci de auzit, sa auda’.


miercuri, 4 noiembrie 2015

Unele lucruri in privinta Binelui si raului.

Exista doar doua puteri , doua cai:  Binele sau Raul. Nu exista o a treia putere, nu exista cale de mijloc.
Aceste indemnuri, invataturi, sfaturi...pe care le prezentam mai jos, nu sunt copiate ori adunate din alte carti, nici de pe internet sau din alte scrieri ale anumitori autori. Sunt lucruri ce le-am invatat, le-am trait, le-am intalnit in practica de zi cu zi pe Calea Credintei prin Invataturile Sfinte ale lui Dumnezeu, dar si in relationarea cu oamenii, acestea ajutandu-ne sa intelegem mai bine despre Bine si despre Rau. 

sâmbătă, 10 octombrie 2015

Tehnologia Touchscreen (atinge ecran)




Atingere ecran TactilMergi pe strada, te afli in tren, te afli in autobuz, in metrou. Oriunde in jurul tau privesti, oameni in varsta, tineri, copii, ce sunt captati, concentrati, preocupati, acaparati de un telefon, un ipad, o tablata, majoritatea timpului. Ce poate insemna acest lucru raportat la vremurile actuale in care se afla omenirea, cum pot fi vazute acestea, ca fiind bune sau rele, de unde vin ca si sursa, ce impact si ce consecinte au acestea asupra omului, dar in primul rand ce ne spune Cuvantul lui Dumnezeu privitor la acest aspect?

miercuri, 30 ianuarie 2013

Icoana lui Iisus Cristos

Icoana Mantuitorului
In general, icoana este definita ca fiind imaginea pictata sau, mai rar, sculptata, care infatiseaza personaje sau scene inspirate din Scriptura sau viata religioasa, si care serveste ca obiect de cult si de inchinare.

Cuvantul lui Dumnezeu ne invata ca acest obiect creat de om, vizibil, material, palpabil, nu poate niciodata sa contina nici un element care sa-i justifice statutul de “obiect sfant” sau “facator de minuni” Dumnezeiesti. Un prim exemplu se regaseste in Epistola lui Pavel catre Evrei, capitolul 11, versetul 1, unde se arata ca “adevarata credinta reprezinta incredintarea in lucrurile care nu se vad”. De asemenea, in Vechiul Testament, prorocul Ieremia scoate in evidenta inutilitatea si falsitatea pe care o inspira aceste plasmuiri ale celor slabi in credinta. (Cartea lui Ieremia, capitolul 10)

sâmbătă, 13 octombrie 2012

Mos Craciun - idolul minciunii




Mos Craciun, Bradul, ColindatChiar daca in esenta sarbatorile de iarna nu isi au originea in Cuvantul Scripturii, totusi, acestea sunt consimtite si serbate de intreaga lume asa-zis crestina. Astfel, de la mic la mare, de la bogat la sarac, oamenii sunt invaluiti de o putere magica care ii acapareaza intru totul si ii transforma in sclavii acestor false celebrari. Haidem sa fim macar o singura data in viata cinstiti, corecti, coerenti si logici si sa nu ne ascundem sa dam lucrurile pe fata asa cum ele sunt in realitate si anume ca orice om care crede in aceste sarbatori de iarna indiferent de religie, culoare politica, stare materiala, rang social si asa mai departe...nu celebreaza decat pe acest MOS care se numeste craciun, neexistand nici macar o farama de credinta in spatele acestor sarbatori, iar daca ceva exista este la nivel de fatarnicie. Intreaga lume celebreaza pe mos craciun adica o legenda si o minciuna, ceva ce nu exista. Totul este FALS!!!

duminică, 10 iunie 2012

Binele si Raul / A fi BUN



Doua Cai: Binele si Raul
"Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: "Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină; dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit.(Geneza 3;16-17)

Ce este in esenta BINELE? Ce este in esenta RAUL? Ce inseamna “A FI BUN”?

Asa cum se poate observa in versetele de mai sus, din Cartea Genezei, in porunca data omului in Gradina cea din Eden, Dumnezeu interzice categoric sa se ia din pomul cunostintei, atat din partea de rau cat si din partea de bine. In mod evident, la o prima vedere, se ridica intrebarea de ce omului ii este interzis sa se atinga de bine, si mai mult, de ce omul si-ar pierde Viata Vesnica in momentul in care ar manca din rodul Pomului.

duminică, 13 mai 2012

Icoana "Cina cea de Taina"

Icoana Cina cea de Taina
Nimic nu este intamplator in aceasta viata. Daca iubim cu adevarat Cuvantul Scripturii, Dumnezeu ne va iubi si El si ne va revela intotdeauna raspunsul la orice nelamurire pentru a ne arata Adevarul.  De cele mai multe ori, contrar invataturii biblice, lumea se indeparteaza de Cuvant si nu doreste sa-l cerceteze si sa-l inteleaga pentru a descoperi Adevarul.
Acest lucru este valabil si atunci cand vorbim despre Cina cea de Taina, insa nu cu referire la actul ritualic propriu-zis care s-a desfasurat in perioada in care Mantuitorul s-a aflat pe acest pamant, ci despre icoana ca si obiect, ca si reprezentare in mod vazut a acelui episod la care o parte din lumea crestina se inchina. 

luni, 13 februarie 2012

Calea, Adevarul, Viata



The Way, The Truth, and The Life
In Evanghelia lui Ioan, Domnul Iisus Cristos spune:
“Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine.” (Ioan 14;6)
Cele trei reprezentari duhovnicesti ale Domnului Iisus Cristos, CALEA, ADEVARUL, VIATA, raportate la Divinitatea creatoare din Cer, Tatal, Fiul si Duhul Sfant, capata o alta semnificatie atunci cand le privim sub aspect uman, prin prisma celor trei lucrari distincte ale Divinitatii de salvare a omului de sub puterea pacatului:
1. Lucrarea Tatalui pe pamant, care s-a realizat in mod direct cu poporul evreu, prin intermediul Legii date lui Moise.
2. Lucrarea Fiului pe pamant, care a implicat nu doar poporul evreu cat si o parte dintre neamuri.
3. Lucrarea Duhului Sfant pe pamant, desfasurata doar cu neamurile, la nivel nevazut, prin puterea Mangaietorului.

vineri, 13 ianuarie 2012

Credinta, Nadejdea, Dragostea


1 Corinteni capitolul 13, Dragostea Agape
"Acum dar rămân aceste trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea:" (1 Corinteni 13;13)

Ati incercat vreodata sa gasiti un raspuns la intrebarea care reiese din versetul de mai sus: de ce Dragostea este considerata mai mare decat credinta, respectiv nadejdea?  
Analizand versetele biblice, se poate observa foarte clar ca atata timp cat traieste pe acest pamant si se afla pe calea lui Dumnezeu, crestinul nu poate fi mantuit daca nu are la baza atat credinta, cat si nadejdea. Avand in vedere acest aspect, totusi, Pavel face o distinctie intre Dragoste, credinta si nadejde, situand Dragostea mai presus decat celelalte doua. Prin urmare, daca din punct de vedere uman, nu exista diferente intre aceste trei virtuti care trebuie sa il defineasca pe un adevarat crestin, singura delimitare si implicit intelegerea versetului, se poate realiza  doar din perspectiva duhovniceasca.

joi, 15 decembrie 2011

Nunta, ziua de nastere, inmormantarea, botezul




Nunta, ziua de nastere, inmormantarea, botezul
Botezul, nunta, inmormantarea, ziua de nastere, ziua onomastica si toate celelalte prilejuri de a celebra sau de a comemora omul sunt sarbatori instituite de-a lungul timpului, cu o conotatie strict pamanteasca, fara a avea suport biblic sau vreo legatura cu Divinitatea. In esenta, toate aceste omagieri, mult asteptate, in aparenta par a fi inofensive,  insa din punct de vedere biblic,  scot in evidenta aspecte negative precum:  falsitate, mandrie, slabiciune si nu in ultimul rand satisfacerea poftelor firii pacatoase. Aceste ocazii de regasire familiala precum si de socializare si relationare cu lumea sunt descrise de Scriptura ca fiind negative:
“Unul socoteşte o zi mai presus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui. Cine face deosebire între zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile, pentru Domnul n-o face. Cine mănâncă, pentru Domnul mănâncă; pentru că aduce mulţumiri lui Dumnezeu. Cine nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă.” (Romani 14;5,6)  
“Voi păziţi zile, luni, vremuri şi ani. Mă tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi.” (Galateni 4;10-11)

miercuri, 14 decembrie 2011

Formulele de politete

Formulele de politeteDomnule, Doamna, Sarut mana, Va rog, Va multumesc, Dumneavoastra, Domnia Voastra, Inalt Prea Sfintia Sa, Domnule Parinte, etc.

In mod obisnuit, in sistemul de relationare si socializare dintre oameni folosirea formulelor de politete reprezinta o normalitate indiferent de mediul social in care se interactioneaza: familial, institutional, religios, etc. Toate aceste formule de adresare si reguli de politete care au la baza “un cod” al bunelor maniere inventate si instituite de om si societate de-a lungul istoriei omenirii, trebuie atent analizate daca au suport biblic si daca se afla in concordanta cu ceea ce ne invata si indruma Cuvantul lui Dumnezeu.

marți, 13 decembrie 2011

"Tehnici" de inselare ale lui satan



Satan se preface in Inger de LuminaPLANUL – Cu totii stim ca rolul lui satan in aceasta lume este acela de a declansa si raspandi raul, de a-i insela pe oameni, si cu precadere pe cei aflati pe calea credintei:
“...să amăgească, de va fi cu putinţă, şi pe cei aleşi..." (Matei 24;24)
Astfel, inainte de a-si incepe lucrarea de distrugere a omului, satan va organiza totul dupa un plan bine stabilit care sa includa nu doar etapele de inselare cat mai ales finalizarea in favoarea sa a acestui plan. Niciodata satan nu va incerca sa se opreasca din ceea ce si-a propus intrucat, fiind deja cazut din Imparatia lui Dumnezeu, stie ca are “putin timp” pentru a actiona si a-si duce planul la bun sfarsit. Tinta sa vizeaza in mod special uniunile bine inchegate, precum: familiile, adunarile crestine, prieteniile sincere, astfel incat sa poata lovi in unitatea acestora si intr-un final sa determine distrugerea lor definitiva.

luni, 17 octombrie 2011

Retelele de socializare - lucrarea diavolului!

Retelele de socializare - lucrarea diavolului! Facebook, Twitter, Instagram, HI5Cu totii stim din Cuvantul Scripturii ca in aceste zile de pe urma vor avea loc lucrari de inselare a omului, astfel incat acesta sa isi piarda credinta si implicit mantuirea:
"Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan, însoţită de tot felul de puteri şi de semne şi de minuni mincinoase..." (2 Tesaloniceni 2;9)

Stiind ca mai are putin timp, satan racneste ca un leu, cautand cu orice pret, daca este cu putinta, sa ii castige de partea lui chiar si pe cei alesi:
"Fiţi treji, privegheaţi. Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită," (1 Petru 5;8)

Acum, cand sfarsitul timpului este aproape, satan exercita o puternica influenta asupra duhului, sufletului si mai apoi asupra trupului omului.

sâmbătă, 15 octombrie 2011

Intelegerea duhovniceasca a Bibliei



Intelegerea duhovniceasca a Bibliei. Transfigurari BibliceTransfigurările biblice sau "alfabetul duhovnicesc" au la bază înţelegerea duhovnicească a Cuvântului lui Dumnezeu, înţelegere a cărei temelie o regăsim în Evrei 11;1:
"Iar credinţa este încredinţarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute"





miercuri, 13 aprilie 2011

Intelegerea scripturii

Transfigurari BiblicePentru a intelege Scriptura, mai intai trebuie analizate toate versetele, si mai ales reperele Noului Testament care reprezinta baza in elucidarea multor teme biblice. Astfel, aceasta intelegere se poate structura pe doua aspecte: pe de o parte, pe cel al studiului Cuvantului, din perspectiva umana a perceptiei celor intamplate, din punct de vedere istoric sau social; pe de alta parte, din perspectiva divina, pe aspectul potrivit caruia toata lucrarea divina cu omul, cu precadere in Noul Testament, cuprinde viziunea ascendenta a transformarii omului pacatos, prin Dreptarul Divin, pentru a deveni cu adevarat crestin. Prin urmare, intelegerea celor scrise in Noul Testament, din punct de vedere duhovnicesc, este cuprinsa in cele doua mari probleme pe care Mantuitorul le descrie in Evanghelii: pricina de poticnire si fatarnicia.

duminică, 13 martie 2011

Adevaratii crestini

Ekklesia Adunarea Biserica Trupul
In Epistola catre Galateni, apostolul Pavel face cunoscute roadele Duhului Sfant care reprezinta un prim reper in identificarea adevaratului crestin: 

Galateni 5;22-23: "Roada Duhului, dimpotriva, este: dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinciosia, blandetea, infranarea poftelor. Impotriva acestor lucruri nu este lege."

Mai apoi, cele descrise de Pavel in Intaia Epistola catre Corinteni, capitolul 13, reprezinta instrumentul care confirma daca acel crestin poate fi considerat imputernicit. La toate acestea trebuie sa existe si capacitatea de a practica o viata duhovniceasca, potrivit invataturilor Noului Testament, astfel incat acesti crestini sa dovedeasca ca sunt "sarea pamantului" sau "buna mireasma a lui Cristos" fara a deveni pricina de poticnire sau fatarnici, prin cele vazute. In schimb, adevaratii crestini sunt mai greu recunoscuti din cauza prejudecatilor si a invataturilor inradacinate in firea umana care refuza sa accepte o alta realitate decat cea plasmuita in propriul ego.

duminică, 13 februarie 2011

Biserica


Biserica Adunarea Crestinii Trupul EkklesiaCuvantul biserica provine din latinescul basilica si nu are nici o legatura cu termenul grecesc ekklesia. In secolul al IV-lea, erau denumite basilici cladirile somptuoase ale Imperiului Roman, in care se desfasurau judecatile, in limbaj actual fiind vorba despre tribunale. Ca urmare a influentei Imparatului Constantin cel Mare, s-a impus credinciosilor, in ideea credintei in Cristos, atat cuvantul basilica cat si cladirea in sine cu tot ce presupunea aceasta. In ceea ce priveste termenul grec ekklesia, acesta se traduce prin "o adunare chemata afara din". Termenul se regaseste si in manuscrisele descoperite la Marea Moarta, manuscrise care au fost scrise in limba greaca si nu in limba latina. De asemenea, cartile apostolilor au fost scrise in limba greaca, cu exceptia lui Matei care a scris in limba aramaica.

joi, 13 ianuarie 2011

Blasfemia si Hula




Blasfemia si HulaIn ceea ce priveste hula impotriva Duhului Sfant, aceasta devine de netagaduit atunci cand cel care are cunostinta adevarului ajunge sa pacatuiasca cu voia:
Evrei 6;4-6: "Caci cei ce au fost luminati odata, si au gustat darul ceresc, si s-au facut partasi Duhului Sfant, si au gustat Cuvantul cel bun al lui Dumnezeu si puterile veacului viitor si care totusi au cazut, este cu neputinta sa fie innoiti iarasi, si adusi la pocainta, fiindca ei rastignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu, si-L dau sa fie batjocorit."
Evrei 10;26-29: "Caci, daca pacatuim cu voia, dupa ce am primit cunostinta adevarului, nu mai ramane nici o jertfa pentru pacate, ci doar o asteptare infricosata a judecatii, si vapaia unui foc, care va mistui pe cei razvratiti. Cine a calcat Legea lui Moise, este omorat fara mila, pe marturia a doi sau trei martori.Cu cat mai aspra pedeapsa credeti ca va lua cel ce va calca in picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pangari sangele legamantului, cu care a fost sfintit, si va batjocori pe Duhul harului?"

luni, 13 decembrie 2010

Botezul





Botezul, Ioan Botezatorul, Botezul Domnului,Baptizo, Scufundare in ApaPentru intelegerea Botezului dar si a oricarui alt subiect biblic, este nevoie de trei abordari, in ceea ce priveste semnificatia Cuvantului lui Dumnezeu sau a adevarurilor Lui:

1. Cadrul istoric al descrierii evenimentului tinand cont de nivelul cunoasterii, al traditiei sau culturii omenesti, in general, la momentul respectiv;

2. Contextul biblic, prin prisma cunostiintelor religioase ale poporului evreu (si nu numai), la care se refera textul biblic;


sâmbătă, 13 noiembrie 2010

Cainta





Adevarata cainta nu consta in parerea de rau resimtita de o persoana in urma comiterii unui pacat in mod constient. Desi aceasta persoana are cunostinta de faptul ca savarseste un pacat, totusi ea nu incearca sa se opuna ispitei intrucat se indoieste de repercursiunile ulterioare si astfel functioneaza incapatanarea si mandria de a trata lucrurile intr-o maniera subiectiva, fara nici un suport biblic. In acest caz, persoana respectiva nu a dat dovada de credinta si in mod firesc trebuie sa suporte consecintele, deoarece a stiut dar nu a crezut pana ce nu a vazut. Parerea de rau este o consecinta a constientizarii neascultarii iar durerea provenita in urma mustrarii de constiinta reprezinta pedeapsa de care omul ar vrea sa scape, cu toate ca stie foarte bine ca o merita in mod justificat.

miercuri, 13 octombrie 2010

Casatoria




Mai mult decat obligatoriu, daca se doreste respectarea Cuvantului lui Dumnezeu, trebuie sa se aplice intelegerea duhovniceasca in toate versetele, altfel se va sluji la doi stapani. Reperul il reprezinta viata vesnica iar in plan opus se situeaza pacatul. In functie de acestea se construieste existenta daca se doreste mantuirea. In acest sens, apostolul Pavel spune: Galateni 2;20: "Nu mai traiesc eu, ci Cristos traieste in mine."

Aceste cuvinte exprima totul, intrucat trebuie sa traim prin El, prin ceea ce nu se vede, cu alte cuvinte, prin intelegerea duhovniceasca a tuturor situatiilor de viata, inclusiv, sau mai ales, a casatoriei, care implica unirea si cu Adunarea lui Dumnezeu. Cum poate trai Cristos intr-un crestin daca la baza existentei primeaza conceptele materialiste, de pe pamant, in timp ce tot Noul Testament descrie o schimbare radicala, atat la nivel de persoana cat si ca mod de viata?! Cartea Apocalipsei ne arata ca mincinosii se gasesc in afara Imparatiei, intrucat ideea de adulter duce la moartea omului si prin minciuna, chiar daca la o prima vedere minciuna nu se compara cu preacurvia. 1Corinteni 7;10: "Iar celor ce sunt casatoriti, le poruncesc, nu eu, ci Domnul: Femeia sa nu se desparta de barbat!"


In mod logic femeia nu trebuie sa se desparta de sot, conditia duhovniceasca fiind ca sotul sa nu moara duhovniceste, adica sa nu pacatuiasca cu voia, savarsind adulter. Sotul, ca si cap al femeii, se considera, prin intelegere biblica, ca este mai puternic in a reusi sa-si conduca sotia pe calea mantuirii. Aici este vorba de o regula clara adresata in special femeii, stiindu-se tot din Scriptura ca ea este "un vas mai slab" si tinde mai repede sa se desparta din cauza slabiciunii interioare.

1Corinteni 7;11: "Iar daca s-a despartit, sa ramana nemaritata, sau sa se impace cu barbatul sau; tot asa barbatul sa nu-si lase femeia."

In mod evident, barbatul nu trebuie sa-si lase femeia din motive superficiale, mai bine zis, din pacate care nu duc la moarte, insa si aici exista o conditie duhovniceasca: daca femeia isi paraseste barbatul, dintr-un motiv oarecare de suparare, ea trebuie sa ramana necasatorita, adica sa nu se uneasca trupeste cu un alt barbat, intrucat astfel ea devine a altuia iar adulterul, inselarea, se produce in fapt. Daca ea nu se uneste trupeste cu un altul, atunci ea are voie sa se intoarca la barbatul ei si sa se impace cu acesta, caz in care barbatul este obligat sa o primeasca. Totul este permis pana la pacatul cu voia. Orice se poate accepta, orice slabiciune care tine de unul din pacatele ce nu duc la moarte poate fi iertata, pentru a-i se da o sansa acelui om, insa la astfel de pacate lucrurile sunt categorice pornind inca din Vechiul Testament, prin cele zece porunci care tin de pacate ce duc la moarte. Aspectul duhovnicesc, de a ramane necasatorita, reiese chiar din logica simpla: femeia nu se poate casatori cu altul, prin acte, daca in acelasi timp este casatorita, legal, cu barbatul ei. Astfel, Pavel nu avea nici un motiv pentru a mai avertiza ca aceasta sa nu se casatoreasca cu altul intrucat stia ca acest lucru nu se poate realiza legal, ci doar printr-un act fizic, considerat casatorie, si care in acel caz s-ar fi transformat in adulter si implicit preacurvie. Impacarea cu sotul ei intervine din postura in care femeia a stat deoparte, singura, fara barbat si astfel ea se poate impaca cu sotul ei, nu si in alte conditii de divort legal, deoarece Pavel spune:

1Corinteni 7;9: "Dar daca nu se pot infrana, sa se casatoreasca; pentru ca este mai bine sa se casatoreasca decat sa arda."

Situatia descrisa in acest verset s-ar putea contrazice cu cele aratate in versetul urmator:1Corinteni 7;11: "(Daca este despartita, sa ramana nemaritata, sau sa se impace cu barbatul ei.) Si nici barbatul sa nu-si lase nevasta."

Ideea duhovniceasca a casatoriei reiese clar si din alte versete ale Noului Testament, cunoscandu-se ca Adunarea este Mireasa care se va casatori cu Mielul in Cer, o unirefundamentata pe aspectul unei stari sfinte dupa care se judeca casatoria si tot ce tine de cuvantul in sine. Nu cel care face pacatul cu voia va fi considerat casatorit cu Cristos, ci doar cei care pun pe primul loc in viata lor grija de a fi gasiti sfanti in fata Domnului. Modelul Nuntii Mielului reprezinta reperul pentru a intelege care este sensul versetelor de mai sus si de asemenea, la ce fel de casatorie trebuie sa se faca raportarea.

1Corinteni 7;12: "Celorlalti le graiesc eu, nu Domnul: Daca un frate are o femeie necredincioasa, si ea voieste sa vietuiasca cu el, sa nu o lase."

Apostolul Pavel foloseste termenul de "celorlalti" pentru a face referire la cei veniti sa cunoasca Scriptura, aflati intr-o stare de inceput pe calea credintei. In acest context, in mod logic, daca un frate, care este inca un copil in credinta, are o femeie necredincioasa,"sa nu o lase", pentru orice motiv, daca aceasta doreste sa traiasca cu el mai departe. Aspectul de necredincioasa nu se refera la o stare in care femeia a pacatuit cu voia, ci la faptul ca aceasta este fie venita din lume, necredincioasa prin prisma Scripturii sau atee. Pavel arata ca o asemenea femeie, daca isi iubeste cu adevarat sotul, poate fi adusa la credinta, in timp, pentru a se convinge ca Biblia reprezinta Cuvantul lui Dumnezeu si pentru a-si urma astfel sotul in credinta. Prin urmare, este vorba de o femeie care nu a cunoscut Scriptura iar cine nu cunoaste Cuvantul nu se poate face vinovat de pacat. Mai mult, Pavel ii sfatuieste pe acesti barbati sa dea dovada de rabdare in convietuirea cu aceste femei necredincioase.

1Corinteni 7;13: "Si o femeie, daca are barbat necredincios, si el binevoieste sa locuiasca cu ea, sa nu-si lase barbatul."

Acelasi aspect expus in versetul anterior se regaseste si versetul de mai sus. Din moment ce femeia se afla pe calea crestina si respecta in fapt Cuvantul, ea este cea care are puterea necesara in fata unui barbat necredincios care nu cunoaste Scriptura, si nu barbatul care stie Cuvantul si pacatuieste cu voia.

1Corinteni 7;14: "Caci barbatul necredincios se sfinteste prin femeia credincioasa si femeia necredincioasa se sfinteste prin barbatul credincios."

In acest verset se observa posibilitatea sfintirii daca se respecta intocmai Cuvantul si nu se pacatuieste cu voia dupa ce s-a luat la cunostiinta. In mod clar din momentul in care se avanseaza in sfintenie si se pacatuieste cu voia, prin inselarea femeii, devii mort fata de Cuvant iar spusele apostolului Pavel incep sa functioneze:

Evrei 6;4: "Caci cei ce au fost luminati odata, si au gustat darul ceresc, si s-au facut partasi Duhului Sfant,"

Evrei 10;26-27: "Caci, daca pacatuim cu voia, dupa ce am primit cunostinta adevarului, nu mai ramane nici o jertfa pentru pacate,

ci doar o asteptare infricosata a judecatii, si vapaia unui foc, care va mistui pe cei razvratiti."


De asemenea, versetul amintit din Epistola catre Corinteni vrea sa evidentieze faptul ca o data ce barbatul creste in sfintenie, prin femeia credincioasa, nu mai poate fi socotit necredincios, ci preacurvar, mai intai pentru ca acesta isi inseala femeia, iar apoi il inseala pe Dumnezeu in fata caruia a marturisit ca il va asculta. In mod logic, acesta nu mai are dreptul sa beneficieze de sfintenia femeii intrucat in acest fel rostul indreptarii prin Scriptura nu isi mai gaseste locul si implicit acest verset devine inutil.

Intelegerea duhovniceasca a Cuvantului trebuie sa se raporteze mai intai la partea nevazuta, si doar pe urma la aspectul adliteram. Din nefericire, multi oameni procedeaza tocmai invers, raportand totul la interesele lor si analizand cuvintele Scripturii "ca de pe pamant", pentru a se putea indreptati si pentru a-si gasi placerea in cele lumesti, chiar daca in mintea lor lucreaza anumite versete biblice prin care pretind ca Il slujesc pe Dumnezeu. Astfel, diferenta de perceptie intre gandirea pamanteasca si cea duhovniceasca este uriasa intrucat termenii biblici nu au fost analizati in mod corespunzator, motiv pentru care apostolul Pavel a atras atentia in mai multe randuri:

1Corinteni 2;4: "Si invatatura si propovaduirea mea nu stateau in vorbirile induplecatoare ale intelepciunii, ci intr-o dovada data de Duhul si de putere;"

1Corinteni 2;5: "pentru ca credinta voastra sa fie intemeiata nu pe intelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu."

1Corinteni 2;14: "Omul duhovnicesc, dimpotriva, poate sa judece totul, si el insusi nu poate fi judecat de nimeni."

luni, 13 septembrie 2010

Cina cea de taina

Ca sa se ajunga sa se creada ca in painea si vinul material intra cu adevarat Cristos si se transforma in “trup si sange” trebuie sa functioneze autosugestia si naivitatea. Mai mult, atata timp cat se crede acest lucru se pierde din vedere importanta pe care Cristos o pune pe viata din Cer in comparatie cu materia moarta, asa-zis vie, de pe pamant. La Ioan 18;36 se spune :”Imparatia Mea nu este din lumea aceasta, a raspuns Isus. Daca ar fi Imparatia Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca sa nu fiu dat in mainile Iudeilor; dar acum, Imparatia Mea nu este de aici."

Prin urmare, de ce sa se sacralizeze sau sa se sfinteasca ceva ce Mantuitorul nu a dorit?! Unde exista in Scriptura macar un indemn ca sa sfintim in mod material, painea sau vinul?! Cum sa se transforme acea paine si vin in “trup si sange” in chip adevarat?! Care ar fi fost sensul duhovnicesc si logica acestui fapt, daca in realitate chiar asa s-ar fi petrecut?! Ce face concret acea bucatica de paine sau vinul ca si lichid in trupul omului?! De la ce il salveaza?! De la moarte, durere sau necazuri nici pe departe. Atunci de la ce?! Schimba ele firea omului?! Este doar o amagire. Ca asa a dorit sa inteleaga o multime covarsitoare de oameni care se lauda cu un trecut istoric sau teologic, aceasta nu dovedeste adevar duhovnicesc. De ce oare se mai practica ceva in chip ritualic daca totusi este considerat la nivel simbolic?!

Intelegerea duhovniceasca a Cinei presupune urmatoarele trei aspecte:


1. Contextul in care Isus Cristos vorbeste despre “cina”.
2. Perioada apostolica in care “cina” are aspect “dual” - de trecere spre “hrana tare”.
3. Intelegerea “cinei” prin cele “nevazute” ale credintei in perioada actuala.

1. Isus se adreseaza ucenicilor si nu apostolilor. Acestia nu aveau Duhul Sfant ca sa inteleaga ceea ce Mantuitorul le explica despre “cina”. Isus, stiind aceasta, le-a dat ca si SEMN (prin care evreii erau obisnuiti inca din Lege) painea si mai apoi paharul cu vin, prin care ei sa poata vesti dupa inviere jertfa Sa. Trebuie tinut cont ca ucenicii erau si ei evrei si aceasta arata ca cina trebuia sa constituie un “semn” printre evreii de atunci care nu puteau accepta nimic de la Dumnezeu fara ca un “semn” sau ritual sa-l insoteasca. Cristos s-a raportat la starea lor slaba stiind ca acestia aveau nevoie de ceva vazut ca sa creada si in acelasi timp sa la “aduca aminte”. Cineva care nu are credinta are nevoie de aducere aminte iar in Vechiul Testament Legea, prin ritualurile sale, avea conotatia de aducere aminte tocmai din cauza slabiciunii evreilor. Acelasi aspect se regaseste si la ritualul legat de “spalatul picioarelor: Ioan 13;7: ”Drept raspuns, Isus i-a zis: "Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe dupa aceea." Era evident ca nu aveau cum sa priceapa fiindca ei nu intelegeau duhovniceste si nu aveau puterea sa priveasca la cele nevazute, prin care painea urma sa fie inteleasa ca fiind “Trupul” lui Cristos, respectiv Adunarea, in absolutul ei si legatura de fratietate a “madularelor” acesteia. Fapt.Ap.2;22:” Barbati Israeliti, ascultati cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu inaintea voastra prin minunile, semnele si lucrarile pline de putere, pe care le-a facut Dumnezeu prin El in mijlocul vostru, dupa cum bine stiti;

2. In perioada apostolica, in contextul celor aratate mai sus, dar si ca urmare a modului de reprezentare si “vestire” printre “neamuri” prin ceva vazut, cu care lumea era obisnuita in inchinarea ei pagana, apostolii vin sa schimbe cu acest ritual nu numai inchinarile pagane, ci sa si modifice, prin impact vizual, pe toate planurile perceptia lumii despre viata.Treptat ideea de cina (evreiasca) se transforma in “frangerea painii” datorita extinderii evanghelizarii “neamurilor” si a grijii de a nu poticni pe nimeni : Fapt.Ap.2;42: ”Ei staruiau in invatatura apostolilor, in legatura frateascã, in frangerea painii, si in rugaciuni.“ Se observa ca in ciuda faptului ca se duceau la Templu, acea “frangere” de paine avea loc in casa. Fapt. Ap.2;46: ”Toti impreuna erau nelipsiti de la Templu in fiecare zi, frangeau painea acasa, si luau hrana, cu bucurie si curatie de inima.” In aceeasi perioada apostolica, chiar si “frangerea painii” isi modifica intelegerea, apostolul Pavel aratand in Fapt.Ap.27;35-37, ca aceasta poate fi “mancata” impreuna cu aceia care pana atunci era de neingaduit a se manca, painea trecand dintr-un plan ritualic precis si restrans, intr-unul mai larg, fara nici o ingradire materiala, putandu-se manca si pe vas: “Dupa ce a spus aceste vorbe, a luat paine, a multumit lui Dumnezeu, inaintea tuturor, a frant-o, si a inceput sa manance. Toti s-au imbarbatat atunci, si au luat si ei de au mancat. In corabie eram de toti: doua sute saptezeci si sase de suflete.”

3. Inca din perioada apostolica apostolul Pavel face trecerea de la cele vazute si practicate in chip ritualic, la cele nevazute, Duhul Sfant invatandu-ne prin epistolele Noului Testament ca toate ce tin de inchinarea la Dumnezeu trebuie intelese duhovniceste si nu ad-literam: 1 Corinteni 2;12-14: ”Si noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca sa putem cunoaste lucrurile, pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Sau.Si vorbim despre ele nu cu vorbiri invatate de la intelepciunea omeneasca, ci cu vorbiri invatate de la Duhul Sfant, intrebuintand o vorbire duhovniceasca pentru lucrurile duhovnicesti. Dar omul firesc nu primeste lucrurile Duhului lui Dumnezeu, caci, pentru el, sunt o nebunie; si nici nu le poate intelege, pentru ca trebuie judecate duhovniceste.“

2 Corinteni 4;18: ”Pentru ca noi nu ne uitam la lucrurile care se vad, ci la cele ce nu se vad; caci lucrurile care se vad, sunt trecatoare, pe cand cele ce nu se vad, sunt vesnice.”

Mai mult, ni se arata intr-un context cat se poate de absolut, chiar cu referire la Cristos si ritualurile in sine, ca cel ce se vrea a fi socotit crestin trebuie sa perceapa totul avand parametrii cu totul schimbati decat cei cunoscuti in Vechiul Testament sau in perioada lui Isus: 2 Corinteni 5;16-17: ”Asa ca, de acum incolo, nu mai cunoastem pe nimeni in felul lumii; si chiar daca am cunoscut pe Cristos in felul lumii, totusi acum nu-L mai cunoastem in felul acesta. Caci, daca este cineva in Cristos, este o faptura (Sau: zidire) noua. Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au fãcut noi. “

Evrei 6;1-2: ”De aceea, sa lasam adevarurile incepatoare ale lui Cristos, si sa mergem spre cele desavarsite, fara sa mai punem din nou temelia pocaintei de faptele moarte, si a credintei in Dumnezeu, invatatura despre botezuri, despre punerea mainilor, despre invierea mortilor si despre judecata vesnica.“

O data cu sfarsitul perioadei apostolice, crestinii vor intelege prin puterea Duhului Sfant ca adevarata paine nu este cea vazuta, materiala, ci Cristos - Painea Vietii, reprezentat prin Cuvantul Scripturii, “hrana” duhovniceasca, painea ritualica, materiala pierzandu-si importanta. “Cina Domnului” sau “frangerea painii” se inteleg duhovniceste prin intelegerea transfigurata a painii, asa cum reiese din versetele Mantuitorului:

Ioan 1;1: ”La inceput era Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu, si Cuvantul era Dumnezeu”
Matei 4;4: ”…Omul nu traieste numai cu paine, ci cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu."
Ioan 6;35: ”Isus le-a zis: "Eu sunt Painea vietii. Cine vine la Mine, nu va flamanzi niciodata; si cine crede in Mine, nu va inseta niciodata.


Din moment ce Cristos spune ca El este Painea, noi trebuie sa “mancam” in chip duhovnicesc doar aceasta Paine, NU si una materiala, pentru a nu sluji la doi stapani. Mantuitorul este foarte categoric, iar comparatia pe care o face intre Painea materiala a Vechiului Testament si cea duhovniceasca din Noul Testament nu lasa loc de interpretari, dupa cum se observa la:

Ioan 6;48-51: ”Eu sunt Painea vietii. Parintii vostri au mancat mana in pustie, si au murit. Painea, care se pogoara din cer, este de asa fel, ca cineva sa manance din ea, si sa nu moara. Eu sunt Painea vie, care s-a pogorat din cer. Daca mananca cineva din painea aceasta, va trai in veac; si painea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care il voi da pentru viata lumii."

Pentru a se intelege si mai bine, Cristos ne arata, prin comparatie, cum din postura vazuta El traia prin Tatal, care nu se vedea, tot asa si noi trebuie sa “mancam” Painea care nu se vede, avertizandu-ne sa nu mancam o paine vazuta si s-o consideram ca fiind Cristos asa cum au facut evreii in Vechiul Testament cu mana, o referire si o comparatie clara intre nevazut si materie.

Ioan 6;57-58: “Dupa cum Tatal, care este viu, M-a trimis pe Mine, si Eu traiesc prin Tatal, tot asa, cine Ma mananca pe Mine, va trai si el prin Mine.Astfel este painea, care s-a pogorat din cer, nu ca mana, pe care au mancat-o parintii vostri, si totusi au murit: cine mananca painea aceasta, va trai in veac."
Cuvintele Scripturii reprezinta adevarata “Paine” - painea VIE - iar cine “mananca” din ea nu “va muri” niciodata. Cei care cred cu adevarat acest lucru nu se mai uita la o paine materiala nici macar prin prisma indreptatirii simbolice.
Apocalipsa 3;20: ”Iata Eu stau la usa, si bat. Daca aude cineva glasul meu si deschide usa, voi intra la el, voi cina cu el, si el cu Mine”, acest verset arata clar legatura directa si individuala intre Mantuitor si crestin, cina intelegandu-se la nivel personal si “in ascuns”, asa cum ne si invata Mantuitorul in Evanghelia lui Matei cap.6 atunci cand ne vorbeste despre rugaciune, milostenie si post. Prin urmare, toate cultele religioase ar trebui sa reflecteze cu multa atentie atunci cand se incumeta sa se indreptateasca in privinta cinei, mai ales ca apostolul Pavel spune la 1 Corinteni 11;27: ”De aceea, oricine mananca painea aceasta sau bea paharul Domnului in chip nevrednic, va fi vinovat de trupul si sangele Domnului.”

Intelesul transfigurat al Cinei reiese si din urmatoarele versete:

Matei 5;6 = Isaia 55;1 = Ioan 4;14 si 7;37.

Ieremia 15;16 = Ezechiel 2;8 = Apoc.9;10 = Ezechiel 3;3.

Ioan 6;27 = v.51 = Evrei 10;10 = cap.17;19 1 Corint.12;30.

//-//-//-//-// = cap.4;14 = cap.6;35 = v.58.

Ioan 6;35 = v.48 si v.50.

Ioan 6;54 = v.27 si v.63 = 2 Corint.3;6 = Romani 2;29.

Ioan 6;56 = 1 Ioan 3;24 = toate trimiterile de la 1 Ioan 3;24.

//-//-//-//-// = 1 Ioan 4;15-16.

1 Corint.11;27 = Ioan 6;51 si v.63-64.

//-//-//-//-//-//-// = cap.10;21 = 2 Corinteni 6;15-16.

1 Corint.11;28 = 2 Corinteni 13;5 = 1 Corinteni 9;27.

//-//-//-//-//-//-// = //-//-//-//-//-//-//-//- = Romani 8;10-

Efeseni 5;30 = Romani 12;5 = 1 Corinteni 10;17.

Evrei 6;1 = Filipeni 3;13 = 2 Corinteni 5;16 = Ioan 6;63.


Ioan 6;55-58: ”Caci trupul Meu este cu adevarat o hrana, si sangele Meu este cu adevarat o bautura. Cine mananca trupul Meu, si bea sangele Meu, ramane in Mine, si Eu raman in el. Dupa cum Tatal, care este viu, M-a trimis pe Mine, si Eu traiesc prin Tatal, tot asa, cine Ma mananca pe Mine, va trai si el prin Mine. Astfel este painea, care s-a pogorat din cer, nu ca mana, pe care au mancat-o parintii vostri, si totusi au murit: cine mananca painea aceasta, va trai in veac." In versetele de mai sus exista o comparatie evidenta pe care Mantuitorul o face pentru ca noi sa sa intelegem duhovniceste “trupul si sangele” Mantuitorului sub aspectul de Cina. Logica textului ne arata ca asa cum Fiul care era in trup de carne TRAIESTE prin Tatal, la fel, omul care este in trup trebuie sa-l “manance” pe Fiul ca sa traiasca. Referirea la un Tata viu este clara si tot asa trebuie sa ne gandim la o “paine” vie, nu una facuta de mana omeneasca, materiala sau cu intelegere magica ca ar putea produce efecte de salvare in trupul carnal. Legatura dintre Fiul si Tatal nu are nimic de natura materiala, Tatal nevazandu-se in chip material. Prin urmare, in legatura lui cu Fiul, omul trebuie sa se raporteze tot la ceva nevazut, fara nici un mijloc material. Comparatia pe care Cristos o face nu este intamplatoare, mai ales ca in versetul 58, El intareste acest lucru, spunand: "Astfel este painea…”, cu alte cuvinte asa trebuie sa se inteleaga adevarata paine si tot astfel ea trebuie “mancata”, adica in chip nevazut, duhovnicesc. Mai mult, comparatia cu mana este cat se poate de sugestiva in acest context; painea trebuie inteleasa la modul figurat ca fiind Cuvantul si nu la modul propriu asa cum a fost mana pentru evrei.

Orice interpretare coborata la nivel material nu face decat sa fie perceputa “ca de pe pamant”, si sa determine un mod de viata lumesc, fara nici o legatura cu cerintele Duhului Sfant sau cu ideea de duh si viata divina. Mai mult, toate aspectele vizibile prin care se intelege aceasta problematica duc in mod automat la certuri intre cultele religioase: daca sa fie azima sau paine, daca este sau nu un ritual simbolic, etc. Cel mai grav aspect il reprezinta insa faptul ca cele doua mari atentionari ale Mantuitorului: pricina de poticnire si fatarnicia, nu sunt respectate, iar prin aceste modalitati vizibile, de implinire a ritualului, ele se manifesta din plin.

1 Corinteni 11:23-26: "Caci am primit de la Domnul ce v-am invatat; si anume ca Domnul Isus, in noaptea in care a fost vandut, a luat o paine. Si, dupa ce a multumit lui Dumnezeu, a frant-o, si a zis: "Luati, mancati; acesta este trupul Meu, care se frange pentru voi; sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea."

Tot astfel, dupa cina, a luat paharul, si a zis: "Acest pahar este legamantul cel nou in sangele Meu; sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea, ori de cate ori veti bea din el."


Pentru ca, ori de cate ori mancati din painea aceasta si beti din paharul acesta, vestiti moartea Domnului, pana va veni El.

In versetul 23, Pavel ne arata ca el primise de la Domnul invatatura si nu un ritual. Faptul ca frangea painea si in chip vazut se datora invataturii de inceput in ale credintei ce trebuia sa existe pentru acea perioada. Acest lucru a fost ingaduit de Dumnezeu celorlalti apostoli, proveniti din randul evreilor, din cauza slabiciunii si neputintei lor de a pricepe noua invatatura despre Dumnezeu.

Domnul Isus Cristos nu a instituit cina si nu a institutionalizat nimic. El a transmis mesaje divine folosindu-se de lucruri materiale pentru ca cei prezenti, ucenicii, sa poata intelege semnificatia prin modul in care erau ei obisnuiti, si anume, in chip vazut, urmand sa inteleaga adevaratul sens la Cincizecime o data cu primirea puterii Duhului Sfant.

In versetul 24, Cristos arata ca urma frangerea, adica jertfa Lui pe cruce, idee in care trebuie inteles mai departe si restul textului. Pomenirea acestei jertfe a Mantuitorului se facea la inceput in chip vazut, ritualic, datorita starii lor de ucenici, iar mai apoi, din momentul in care au devenit apostoli, ei urmau sa inteleaga ca in acea frangere se includeau atat ei cat si toata Adunarea crestina. Cristos trebuia sa fie pomenit nu la nivel ritualic ci prin toata invatatura crestina, prin Cuvant, trait in viata de zi cu zi, “vestindu-se” lumii moartea Sa. Aici se poate intelege si “crucea” pe care trebuie sa o duca fiecare crestin prin care sa-l “pomeneasca” pe Cristos avand la baza faptele sfinte ca exemplu pentru altii. Acel pahar al suferintei despre care vorbeste Cristos la Marcu 10;39-39, reprezinta paharul pe care Acesta il arata simbolic in versetul 25, pahar pe care toti il “bem” pe Calea Lui, in suferinta crestineasca zilnica, in lupta cu faptele firii pacatoase si cu duhurile rautatii de pe urma carora apar necazurile. Aceasta “partasie” cu El se face in “duh si adevar” si nu in chip fatarnic, vizual, ritualic. Se observa ca Mantuitorul a vorbit de acel pahar al suferintei din Evanghelia lui Marcu dupa episodul cu paharul aratat ucenicilor in chip vazut, fapt ce demonstreaza “ordinea” prin care se trece de la ceva vazut la ceva nevazut si nu invers.

Duhovniceste vorbind, versetul 26 este si mai sugestiv, deoarece se ridica problema “vestirii” mortii Domnului care in mod logic se face prin viu grai, prin Cuvantul Sau. Orice om poate vesti moartea Domnului prin Cuvant, fara ritual. Ritualul insa, fara Cuvantul vorbit, nu poate explica nimic si nici sa “vesteasca” ceva.

 Adevaratii crestini nu trebuie sa isi “aduca aminte“ de Cristos ci sa-L poarte tot timpul in viata lor. Evreii erau obisnuiti si invatati sa tina sarbatori ale Domnului in semn de aducere-aminte. Acest lucru demonstreaza slabiciune si necredinta, scopul acestor date fixe si semne ritualice fiind ca evreii sa nu uite de Dumnezeu. De aceea, si ritualul cinei avea, in acea vreme, aceeasi conotatie de aducere-aminte, de pomenire, fiind un ritual practicat intr-un context anume, precis si limitat la o zi sau un moment anume. Pentru un adevarat crestin, aducerea-aminte nu mai poate exista intrucat Cristos este permanetizat ca si prezenta in constiinta acestuia, prin Duhul Sfant si acesta ia cina cu Mantuitorul ori de cate ori vesteste moartea Domnului in chip duhovnicesc: 2 Corinteni 4;10: ”Purtam intotdeauna cu noi, in trupul nostru, omorarea Domnului Isus, pentru ca si viata lui Isus sa se arate in trupul nostru.” Doar prin aceasta intelegere au sens si spusele lui Ioan de la: Ioan 14;17 : si anume, Duhul adevarului, pe care lumea nu-l poate primi, pentru ca nu-L vede si nu-L cunoaste; dar voi Il cunoasteti, caci ramane cu voi, si va fi in voi.

Un alt indiciu care ne ajuta in intelegerea duhovniceasca a cinei se regaseste la capitolul 6 din Evanghelia lui Ioan, cu referire directa la semnificatia “trupului” Mantuitorului:

Ioan 6:53-54: ”Isus le-a zis: "Adevarat, adevarat, va spun, ca, daca nu mancati trupul Fiului omului, si daca nu beti sangele Lui, n-aveţi viata in voi insiva. Cine mananca trupul Meu, si bea sangele Meu, are viata vesnica; si Eu il voi invia in ziua de apoi.

Traducerile folosesc cuvantul “mananca”, insa in greaca veche intalnim termenul de: τρώγω, trōgō, cuvant care se traduce in ideea de “a rumega”, asa cum reiese si din explicatiile din limba engleza: tro'-go

Probably strengthened from a collateral form of the base of G5134 and G5147 through the idea of corrosion or wear; or perhaps rather of a base of G5167 and G5149 through the idea of a craunching sound; to gnaw or chew, that is, (genitive case) to eat: - eat.

 John 6:54 : Who so eateth my flesh, and drinketh my blood, hath eternal life; and I will raise him up at the last day.


Se observa ca nici traducerea in limba engleza nu foloseste verbul ”to eat” - a manca, ci verbul „eateth” care are sensul de „a rumega”. Prin urmare, Mantuitorul ne indeamna sa „rumegam” trupul Sau, ceea ce evident, nu se poate face cu o paine materiala, vizibila, ci doar sub aspectul de a „mesteca” a gandi sau a medita cuvantul Sau scris. Astfel, ne impartasim cu „Trupul” Sau in adevaratul sens al cuvantului si nu in mod ritualic deoarece nu se poate rumega painea materiala pentru a implini Cuvantul scris.

Acelasi aspect se intalneste si in cazul verbului „a bea” care nu are intelesul simplu al verbului „to drink” ci „drinketh” - „a imbiba”. Aceasta traducere intareste si mai mult sensul figurativ al cuvantului precum si sensul in care trebuie inteleasa cina, in ideea de a te „imbiba” cu Sangele Mantuitorului, adica, a fi partas la suferintele Lui, in chip crestinesc atat in Adunare cat si in exteriorul acesteia.

πίνω, πίω, πόω

pinō piō poō

pee'-no, pee'-o, po'-o


The first is a prolonged form of the second, which (together with the third form) occurs only as an alternate in certain tenses; to imbibe (literally or figuratively): - drink.

Tot in acest verset se arata ca cine mananca „Trupul” Sau va avea viata vesnica, viata care in mod logic nu se poate dobandi mancand o paine materiala sub ideea de cina, parte a unui ritual. Logica bunului simt nu ne permite sa gresim mai ales ca Noul Testament ne explica foarte clar felul in care trebuie sa traim duhovniceste ca sa fim mantuiti si sa primim viata vesnica.

Lumea religioasa nu a cautat sa inteleaga aspectul duhovnicesc al celor scrise in contextul Cinei Domnului, ci a pus pret pe latura materiala, incercand sa sacralizeze materia, dand importanta locului si elementelor vizibile . Cina Domnului nu are nimic in comun cu intelegerea pamanteasca, doar daca cei care doresc sa o practice in mod ritualic cauta sa traiasca mai departe intr-un „lapte” duhovnicesc. Acestia raman astfel „robi” celor vazute, neputand intra in invatatura sanatoasa a „hranei tari” singura care duce la sfintenie si la intelegerea Caii mantuitoare a lui Cristos.

vineri, 13 august 2010

Dragostea




"In greaca sunt folosite patru expresii: "eros", dragostea sexuala intre barbat si femeie;"storge", inteleasa foarte limitat: dragostea din familie, afectiunea naturala a parintilor fata de copii, dragostea copiilor fata de parinti, intre frati si surori, intre rude si cunoscuti. In Noul Testament se intalnesc "phileo": a iubi, a fi prietenos fata de cineva, pana la a mangaia, a saruta ca semn de afectiune, Luca 7;38,45; 15;20; 22;47; Fapte 20;38. Este folosit pentru dragostea Tatalui fata de Fiul, Ioan 5;20, chiar pentru dragoste intre parinti si copii, Matei 10;37. Este o inclinatie insuflata de sentimente si emotii (a simpatiza pe cineva fara sa vrei). Desi "phileo" exprima cea mai inalta expresie a dragostei intre oameni, ii lipseste ceva, este schimbatoare. A patra expresie"agape", putin folosita in greaca profana, caracterizata in Noul Testament drept adevarata dragoste, jertfitoare, intemeiata pe admiratie respect, stima, o atitudine care nu este posibila fara puterea lui Cristos: dragostea lui Dumnezeu fata de noi oamenii, Ioan 3;16, dragostea fata de dusmani, Matei 5;44, dragostea sotului pentru sotie, Efeseni 5;25,28;33.